Articole din categoria “Despre educaţie”

Ești sănătos la cap?

- Tu ești sănătoasă la cap? – Ce ți-a venit să faci asta? – Nebună să fii să faci chestia asta… – Doamne, ai luat-o razna complet! Vi se par cunoscute? De câte ori le-ați auzit până acum? Eu de multe ori, doar că de obicei se refereau la riscurile pe care mi le-am asumat făcând diverse lucruri, și nu la faptul că aș fi, pe bune și cu acte, dusă cu pluta. Dar articolul este despre altceva. Despre cum slăbim. Sănătos. Încet, dar sigur. Ghidați de un specialist. Zilele trecute am avut o dispută cu o colegă referitor la

Nu am nevoie de like-uri să fiu om

Curând voi împlini 40 de ani. Se fac multe afirmații referitor la această vârstă. Pentru mine vârsta este o cifră și cel  mai mult contează cum te simți, ce ai făcut până la acea vârstă și ce poți face în viitor pentru a-ți fi mai bine sau și mai bine. Am început să scriu de mică, de pe vremea când schimbam bilețele cu colegii de clasă și-mi doream ca ale mele să fie cele mai frumoase și cel mai bine scrise. Prin liceu însă am descoperit cu adevărat filosofia, eseistica, poezia, literatura și frumusețea lor. Tot în anii de liceu

Mereu la dieta

- Vai, dar ce ai slabit…. – Ce bine arati, ce dieta tii? Si urmeaza alt sir de intrebari referitor la de cate ori mergi la sala, ce bei, ce faci cu dieta de sarbatori etc. Din propria experienta imi doresc sa impartasesc aici cateva greseli majore pe care le facem atunci cand decidem ca avem niste (multe) kilograme in plus. Intotdeauna mi-a placut sa mananc. Am avut parinti care gateau extraordinar de bine, eu am invatat de mica sa gatesc, consider insa dupa atatia ani in care am tinut diete haotic ca poti manca bine si sanatos fara sa

Jurnal de bord: Andreea Bălan

Andreea Bălan este una dintre cele mai frumoase înotătoare și triathloniste din România pe care sunt mândră că o cunosc. Anul acesta a împlinit 17 ani și a intrat la categoria senioare. Are un palmares de invidiat, este extrem de riguroasă și de disciplinată.  Nu știu să fi ratat vreun concurs național sau internațional în 2014, și mai are câteva până la finalul anului. De foarte multe ori m-am întrebat de unde are atâta energie și putere. Răspunsul este foarte simplu: din inimă. Căci pasiunea ei pentru sport trece dincolo de orice barieră i-ar putea sta vreodată în cale.  Știu fete

Femei…cu stil

Într-o zi de 2 aprilie s-a născut Hans Christian Andersen, care spunea atât de frumos: “cât de mult te poți înșela judecând oamenii după aparențe” sau “ce contează că ai venit pe lume printre rațe, dacă ai ieșit dintr-un ou de lebădă”… Mi-au plăcut atât de mult aceste citate încât nu am putut să nu le leg de câteva rânduri despre…. femei. Ce trăsături o fac pe o femeie să devină doamnă? Care sunt diferențele dintre a fi o femeie și a fi o doamnă? Există foarte multe doamne pe care le admir: Annette Benning, Audrey Hepburn, Coco Chanel, Prințesa

Job mediocru? Renunță.

Inspirația mea zilnică vine dinspre oameni care vor, pot, reușesc. Îi urmăresc, citesc despre ei, le observ atitudinea, realizările, învăț de la ei. Avem modele, totul e să le căutăm și să le găsim și să luăm ce este mai bun de la ele.  Niciodată nu m-am complăcut într-un job în care nu mai puteam aduce valoare adăugată sau care nu-mi mai aducea satisfacții. M-am obișnuit cu ideea de a închide o ușă pentru a deschide altele, neimaginate. Pentru foarte mulți zona de confort este greu de abandonat, chiar dacă nu aduce niciun fel de împlinire sufletească, ci doar salariul

Cu sau fără…nepotisme

Urmăresc de multă vreme postările Humans of New York și tocmai am citit ceva de genul: “It’s very difficult to get a job on the basis of your education. All the people who have jobs to give, give it to their family. Not only does it benefit their family members, but it benefits them as well, because now they have less dependents.”- (Kinshasa, Democratic Republic of Congo). De câte ori ați auzit cuvântul nepotism în jurul vostru? Eu de foarte multe ori. Nu pot spune că din păcate, pentru că s-a întâmplat ca persoanele respective să fie oameni de foarte bună calitate, serioși

Și celor mai buni li se întâmplă….

…să ne doară capul, să avem probleme financiare, să ne procopsim cu o a naibii conjunctivită care ne împiedică să facem o grămadă de lucruri, să ne doară burta, să avem o zi proastă, să nu vrem să vedem pe nimeni, să fim mohorâți sau întristați sau schimbători și cu toane ca vremea….să ne rupem o mână sau un picior, să suferim o intervenție chirurgicală……să nu avem de lucru, să fim demotivați, frustrați, să avem conflicte cu persoane dragi, să nu ne putem mobiliza o zi întreagă….să aruncăm cu cuvinte grele, și să ne pară rău….   Tot ce ni

Prima lună…primul pas

Concluzia primei mele luni ca antreprenor:  E o utopie să crezi că-ți dă cineva ceva pur și simplu….miracole se pot întâmpla, dar dacă te bazezi doar pe ele, poți rata multe oportunități doar visând sau doar așteptând. Pentru fiecare reușită, pentru fiecare pas înainte, pentru fiecare bănuț în cont există cel puțin 10 nereușite, zece pași înapoi și multe investiții, unele fără niciun rezultat imediat…..și enorm de multe nopți nedormite. Merită? E prematur să spun ceva în acest sens….Și depinde mult de ce-ți dorești. Nimeni nu-ți garantează succesul. Și nu cred în prezicerile nimănui…nu cred în cărțile care te învață

Limitless….forever!

Urmăresc de multă vreme postările Humans of New York. Sunt atât de reale, dureros de reale…unele mă bucură, altele mă pun pe gânduri, altele mă inspiră…. Azi am citit următoarea postare împreună cu poza acestui domn, în care m-am regăsit oarecum: “I’ve struggled with my weight my whole life. When I was twenty-one, I decided I wanted to be skinny. I thought it was going to bring me love, happiness, everything I wanted. I barely ate. I exercised three times a day. I got down to 130 pounds and I was more miserable than ever. I hated myself. And after that

Pe cont propriu

Şi poate unii nu mă înţeleg, sunt sceptici, poate unii mă invidiază, poate unii consideră că nu am toate ţiglele pe casă….poate unii vor să facă la fel, poate unii au încredere în mine şi în proiectele mele şi vor să mi se alăture. Şi poate toţi au dreptate Şi sigur sunt unii cârcotaşi, care caută nod în papură, care vor să renunţ sau să se bucure de un eventual eşec…. Ei bine, nu am de gând să dau niciun fel de satisfacţie celor rău intenţionaţi. Îmi văd de drumul meu, unul foarte greu, dar foarte frumos, mai ales când

Profil de campion – Vlad Paţurcă

  Pe Vlad Paţurcă nu l-am văzut niciodată trist sau supărat. E extrem de dinamic, simpatic şi plin de viaţă. Nu a scăpat nici el întrebărilor mele, dar i-a făcut mare plăcere să-mi răspundă. Când ai intrat prima oară în bazin? Prima încercare … nereuşită… a fost la 6 ani, când nu mi-a plăcut deloc să intru cu capul în apă. Apoi, am intrat la 8 ani… şi nu am mai ieşit. Ce te face să pui atâta suflet în acest sport? Îmi place! Îmi place apa, îmi place înotul, îmi place competiţia.. şi în mod special, de 3 ani

Spune sincer ce-ţi doreşti

Cred cu tărie în bunătate, în a ajuta şi a fi ajutat. Însă unii oameni nu vor să fie ajutaţi. Punct. Dar unii cer ajutor, căci au nevoie, par la început a fi foarte dornici să se implice şi să facă ce au de făcut…..dar pauză. Ori nu mai dau niciun semn, ori găsesc tot felul de scuze….. Oameni buni, nu e mai simplu să spuneţi de la început ce vă doriţi de fapt? Primesc cereri de ajutor din partea oamenilor care-şi caută un loc de muncă. Este unul dintre obiectele mele de activitate, de altfel, care-mi place foarte mult

Profil de campion – Radu Duican

Auzisem despre el, îl văzusem în poze, citisem despre el şi îl urmăream pe Youtube. La Campionatele Naţionale de Juniori şi Seniori desfăşurate la Bazinul Olimpic Lia Manoliu în perioada 2-6 iulie l-am şi cunoscut. Radu Duican este mult mai mult decât am putut auzi şi vedea pe alte canale comparativ cu realitatea. Când auzi că anumiţi sportivi se antrenează în alte ţări, imediat te gândeşti că sunt aroganţi, înfumuraţi, răutăcioşi. Radu este unul dintre cei care dovedeşte exact contrariul. Are o charismă de invidiat, un umor fantastic, e foarte bine educat şi foarte vesel. Iubeşte foarte mult copiii şi este

Profil de campion – Bucharest Sport Club

“Bucharest Sport Club a început să funcţioneze ca un mecanism de ceas elveţian: perfect, cu fiecare rotiţă la loocul ei, cu autoreglare, fără să fie nevoie ca un ceasornicar să intervină. Bucharest Sport Club a ajuns un model în România. Este grupul către care îşi întoarce toată lumea privirea oriunde s-ar duce, este pata de culoare şi prezenţa veselă din competiţiile de înot, dans sau triathlon, este mişcarea de suflet, atmosfera care umple viaţa de bucurie şi, poate, visul multor sportivi.” Aşa este descrisă familia BSC în numărul 49 al revistei sportive Sport Revolution. Am fost la nenumărate concursuri, nu doar ale Rebeccăi, ci şi

Profil de campion – Vlad Hasegan

E vesel, plin de entuziasm, puternic, iubeşte mult sportul şi copiii. Ştie că are tot viitorul în faţă şi ia totul cu răbdare şi multă ambiţie. E perfect conştient că u e uşor să îmbini şcoala cu sportul, dar nu se lasă doborât de nimic. Şi pentru că cei mai buni bucătari sunt bărbaţii, are ca hobby gătitul. Şi, cine ştie, poate într-o zi propriul restaurant? În rândurile ce urmează ne-a povestit puţin despre el şi despre ceea ce-i place să facă. 1. Când ai intrat prima oară în bazin? Când aveam aproape 6 ani. 2. Ce te face să

Cum recunoști impostorii

Mulți dintre noi suntem educați și învățați să avem încredere în oameni și să credem că toți sunt buni. Probabil că sunt, atunci când se nasc, doar că sub influența diverșilor factori externi se strică. Precizez că nu vorbesc aici despre cei certați cu legea și nici de politicieni. Am decis să scriu despre impostorii pe care-i găsim peste tot în jurul nostru, de ambele sexe, pentru că deja s-au înmulțit peste măsură și cu cât îi depistăm mai devreme, cu atât ne facem viața mai ușoară: – sunt cei care în trafic păcălesc semafoarele și uită de semnele de

Profil de campion – Andrei Anghel

Mai are puțin și împlinește 16 ani. Sportul l-a dezvoltat frumos și armonios și l-a maturizat, astfel încât la nici 16 ani vorbește și se comportă ca un adult. Andrei Anghel este pentru mine nu un puști, ci un adolescent puternic, foarte hotărât, cu extraordinar de mult bun simț și cu rezultate școlare și sportive deosebite. Ca să nu mai menționez cei doi ochi albaștri minunați și pătrunzători Detalii despre el în mini-interviul pe care am avut onoarea să mi-l acorde: Când ai intrat prima oară în bazin? Prima oară am intrat în bazin la vârsta de 6 ani. Aș vrea să-i

Corina – tailored by Limitless

Am lăsat două zile să treacă de la Bootcamp-ul Limitless ca să mă detașez puțin de ce s-a întâmplat acolo. Nu știu în ce măsură aș fi descris obiectiv toate momentele. Între timp am citit și articolul Andreei Vasile și am realizat cât de multe se ascund în fiecare dintre noi. Iar noi suntem atât de tentați să interpretăm, să judecăm, să punem etichete. Pentru că e simplu. Mult mai simplu decât să cunoști omul, așa cum este el – cu bune, cu rele, cu frici, cu frustrări, cu povești, cu dorințe, cu vise, cu plăceri, cu convingeri, cu calități sau defecte, cu mai

Profil de campion – Ioana Zărnoianu

Pe Ioana am cunoscut-o mai bine la Campionatele Naționale de la Bacău. Rebecca se uita mereu doar la fetele Bucharest Sport Club - erau cele mai frumoase și cele mai vesele – cu excepția momentelor în care nu erau mulțumite de timpii scoși la probe… La Ioana m-au impresionat lejeritatea și naturalețea cu care vorbea și atitudinea ei de învingătoare. E clar genul de persoană care reușește în orice își propune. Așa îi și doresc, mai ales că are planuri mari.  Când ai intrat prima oara în bazin? Prima oara am intrat în bazin la vârsta de 10 ani, la îndemnul medicului de

Iubesc România, dar….

Mulți, din ce în ce mai mulți români părăsesc România pentru a-și căuta și găsi împlinirea viselor în alte țări. Nu dau toți vina pe cineva sau ceva, nici pe sistem, nici pe lipsurile de aici, nici pe politică, pe familie, dar fiecare își dorește ce-i mai bine pentru el. Chiar dacă binele va veni în urma multor compromisuri la care se supun de-a lungul experiențelor cu alți angajatori, cerințe diferite, alte culturi și civilizații.  Sunt din ce în ce mai mulți părinți care-și încurajează copiii să se ducă să studieze în altă țară. Motivele sunt evidente – sistemul educațional

Profil de campion – Denisa Gogu

Zilele trecute a împlinit o frumoasă vârstă și vreau să-i urez aici “La mulți ani frumoși și fericiți și cu vise împlinite!!!!” Denisa este liniștită, serioasă, extrem de muncitoare și rezervată. Am cunoscut-o prin intermediul concursurilor la care am văzut-o mereu activă, implicată, foarte motivată și ambițioasă. Din punctul meu de vedere zace un imens potențial în această adolescentă mititică și relativ firavă. Căci dincolo de aparențe este un foc interior care nu doarme niciodată și care-i dă toată energia de a face performanță atât la școală, cât și la bazin. 1. Când ai intrat prima oara în bazin? Prima oară

Go hard….or go home – 10/20

Iar se joacă Răzvan, Vali și Bianca cu noi…mereu găsim jucării noi la Limitless. Care mai de care mai incitante și mai grele. Ne-am obișnuit deja cu toții cu provocările antrenorilor, dar de fiecare dată așteptăm cu nerăbdare să vedem ce ni se mai pregătește… Chestia din imagine se cheamă Tabata și este un timer – exercițiile pe care le faci sunt predominant cardio, în ritm alert, 10 secunde cu 20, urmate de 10 secunde relaxare (când zici 10 secunde relaxare crezi că sunt puține,dar în situația asta contează enorm…..). Nu știu încă dacă-mi place sau nu, cert este că mă intrigă, ideea

Profil de campion – Rafa Vătășescu

Cu siguranță vă veți întreba de unde dorința mea așa de arzătoare de a scrie despre sport, educație și în mod special despre înot și performanță. E firesc ca atunci când îmi place foarte mult un subiect să-l aprofundez, mai ales având o campioană în familie și fiind mereu în contact cu acest sport. Dar mai mult de-atât, nu am cum să nu scriu despre oameni și copii care-mi plac, care mă inspiră, care mă aduc înapoi în copilărie.  Andrei Ștefan (Rafa) este unul dintre colegii de club ai Rebeccăi. Face parte din categoria seniorilor și tuturor ne place pentru că e mereu

Profil de campion – Alex Toma

  Are doar 22 de ani și-l recomandă propriile medalii și rezultate naționale, dar și sute de medalii pe care le au în portofoliul sportiv înotătorii pe care-i antrenează. E modest, dar ferm. E ambițios, are curajul să inoveze și să testeze, iubește enorm sportul și copiii. Le dă independență ținându-i, totuși, aproape. Zilnic își dedică 8-10 ore antrenamentelor cu copiii în care are încredere și pentru care ar intra de multe ori în bazin să-i ajute să câștige,căci știe cât este de grea înfrângerea. E trup și suflet la concursuri, mereu cu copiii, încurajându-i și îndrumându-i. Și nu în

Profil de campion – Robert Duican

E frumos, ambițios, sincer, extrem de talentat și iubește enorm înotul. Am fost impresionată de frații Duican și de performanțele acestora în condițiile în care rareori am reușit să-i văd în competiții, fiind la o altă categorie de vârstă decât cea vizată de noi, dar am auzit enorm de multe despre ei. Apoi m-am abonat la canalul Youtube Sile Duican și am urmărit o grămadă de momente fantastice. Recorduri doborâte de ambii frați, rezultate și performanțe extraordinare,o susținere deosebită din partea părinților, a antrenorului și a tuturor colegilor de club.  Azi am onoarea să scriu despre Robert - nu am apucat să povestesc

De la XL la M…

Tocmai am terminat de citit articolul Andreei Vasile, care pentru mine reprezintă un munte de voință și de ambiție, deși e atât de mititică, dar atât de simpatică… Chiar vorbeam cu mine însămi și îmi spuneam câte lucruri nu am mâncat, deși am contribuit la pregătirea lor, cu atâta migală și plăcere, de sărbătorile pascale. Și nu pentru că nu am putut, doar am avut totul la dispoziție, ci pentru că mă gândeam că-mi va părea foarte rău pentru fiecare sută de grame în plus pe cântar, când știu cât am muncit și muncesc ca acesta să-mi arate, curând, greutatea mea normală

Profil de campion – Andrei Grigore

Întotdeauna Andrei Grigore mi s-a părut cel mai sfătos dintre înotătorii seniori ai Bucharest Sport Club. Un fel de Big Brother, mereu gata să aplaneze conflicte, să ajute, să asculte. L-am cunoscut mai bine, și m-a impresionat extrem de plăcut, la Bacău, la Concursul Național de Juniori și Seniori. Ca să fiu sinceră, el a fost cel care ne-a chemat acolo, ca să susținem echipa și în mod special pe Bria, prietenul lui de suflet. Evident că după zile petrecute împreună relațiile se sudează altfel, iar prima impresie pe care mi-o făcusem a fost întărită de atitudinea și comportamentul lui Andrei față de

Profil de campion – Alexandru Bria

E mereu alături de ea. Are poza de profil cu ea. La ultimul concurs de la Izvorani, la sfârșitul lunii martie, nu știa sigur dacă va putea veni și duminică, pentru că urma să participe la Naționalele de la Bacău și trebuia să se odihnească. Și totuși, a venit. Pentru Rebecca. Secunda în care l-a văzut a făcut-o să înflorească și să dea tot ce are mai bun în bazin. Bria este pentru Rebecca un prieten de încredere, un model, băiatul care-i este mereu alături, împreună cu antrenorul ei, care o ia în brațe și când pierde, și când câștigă. Bria

Profil de campion – Andreea Bălan

Am fost întrebată cum de scriu despre sport, când eu am un domeniu de activitate complet diferit. Nu este deloc diferit, e despre oameni. Resursele umane sunt cu și despre oameni. Sportul este cu și despre oameni. În plus fac sport de mică și am fost crescută într-o familie în care mereu s-a făcut sport, s-au escaladat munți, s-a mers cu bicicleta, s-a alergat, s-a dansat, s-a mâncat sănătos. Și consider că așa arată normalitatea. Și că sportul trebuie să facă parte dintr-un sistem educațional și cultural al oricărei familii și al oricărei societăți civilizate.  Mai scriu despre sport pentru

Profil de campion – Valentin Vasile

Ieri seară, la Librăria Humanitas Cișmigiu, am petrecut o oră în compania unor oameni deosebiți – Andreea Vasile, Carmen Bunaciu, Virgil Ianțu, Adrian Despot și nu în ultimul rând Valentin Vasile. Evenimentul a fost centrat pe relansarea cărții “Stil de viață, nu dietă” scrisă de Vali și care este, de fapt, un ghid pentru a avea un corp sănătos și frumos fără regimuri draconice de slabire.  Am auzit cuvinte ca antrenor, prieten, om deosebit, motivație, personaj, toate la adresa lui Vali. Sunt în programul Limitless Total Body Makeover de patru luni și deja sunt dependentă. De stilul de antrenament, de planul de alimentație

I’m Limitless…Tu?

Nu m-am gândit niciodată serios la lucrurile pe care nu le pot face pentru că mă concentrez asupra lucrurilor pe care mi le doresc și pe care le pot face cu responsabilitate, de la cap la coadă. Când am început să merg la Limitless am gândit la fel. Nu știam foarte sigur în ce mă bag și ce mă așteaptă, știam că e greu, dar am intrat în joc cu dorința și energia pozitivă a unui copil care de-abia învață să meargă. Și eram absolut convinsă că voi reuși să realizez ce mi-am propus. Au trecut trei luni, am intrat în a

Începuturile Limitless

E prima postare pe 2014…. de ce doar acum? Unii cu siguranță vă întrebați asta și o să vă răspund – pentru că până acum m-am concentrat să construiesc ce voi face anul acesta. Și am gândit strategii pe care încep să le și pun în practică și despre care voi scrie. Nu neapărat mult, ci mai degrabă bun.  Anul trecut, în decembrie, am descoperit ceea ce ulterior urma să devină un mod de viață și un obicei - Limitless. Acest “program complet și complex de remodelare corporală creat să te aducă în cea mai bună formă în cel mai scurt

Bogaţii români au bani. Si cam atât.

Multumesc, Dan Berinde – de la tine am preluat articolul si nu am putut sa nu-l urc la mine pe site….e mult prea realist. Dacă tot te crezi aşa inteligent, de ce nu eşti şi bogat? 27 Iul 2013, de Drd. Tasenţe Tănase Asistând la o discuţie, la care luam şi eu parte, un cetăţean american îl întreabă pe un cetăţean român, doctor în ştiinţe şi conferenţiar universitar la una dintre cele mai mari universităţi din România: “If you are so damn smart, why ain’t you rich?”. Recunosc, întrebarea m-a luat prin surprindere şi pe mine, simplu observator, iar profesorul

In memoriam

Nu cred ca exista cineva care sa nu fi auzit macar o data de Nelson Mandela – Nelson Rolihlahla Mandela. „Nimeni din familia mea nu mersese la școală [...] În prima zi de școală, domnișoara Mdingane, profesoara mea, ne-a dat fiecăruia dintre noi un nume englezesc. Acesta era obiceiul printre africani în acea vreme și se datora fără dubiu influenței britanice asupra educației noastre. În acea zi, domnișoara Mdingane mi-a spus că noul meu nume este Nelson. De ce anume Nelson, nu știu.”— Mandela, 1994. Regina Marii Britanii a spus despre el: “He worked tirelessly for the good of his

E trendy! E cool! E mișto!

În peisagistica extrem de colorată a vocabularului tuturor constat că nu sunt suficiente cuvintele românești care exprimă atât de relevant frumusețea….Știm cu toții că românii sunt extrem de creativi, știm că pentru a fi la modă e musai să ai ultimele “gadgeturi”, că e “nice to be cool”.…Parcă totuși dacă nu folosim anumite epitete deja înrădăcinate în limbajul zilnic nu ne simțim bine… sau nu dăm bine? E o diferență. Norocul meu este că am învățat limba română pe vremea când nu aveam alte cuvinte decât cele din dicționar, și parcă nu sufeream foarte tare. Dar să nu fiu cârcotașă,

Educația în agonie

Intenția mea nu este să desființez un articol, dar citindu-l, încă de la titlu mi s-a aprins un beculeț - “Cine sunt de vină? Profesorii sau elevii?” O știți pe aia cu oul și găina? Cam așa e și asta…. Pe lângă faptul că unele greșeli gramaticale, ca aceasta: “Știu că părinții au pretenția de la copii de a știi totul….”, când infinitivul verbului “a ști” se scrie de când lumea cu un singur “i”, sunt inacceptabile pentru o astfel de publicație, de ce trebuie să împărțim lumea în două tabere? Și părinții pe unde ar fi ei oare? Pe ici, pe colo…. “Părinții ar trebui să

Despre tineri și posibilitățile lor de angajare

Ieri seară am participat, în calitate de speakeri, împreună cu prietenul și colegul meu de breaslă Leonard Rizoiu la un seminar cu tema “Bune practici în HR” organizat de Asociația Recrutorilor din România și 4 Career. Pe lângă faptul că am rămas absolut surprinsă de faptul că ne-au onorat cu prezența aproximativ 50 de persoane, de diverse categorii de vârstă și profesii, atmosfera a fost una extrem de deschisă, prietenoasă și veselă. Una din întrebările grele puse în cadrul întâlnirii a fost “Noi, ca tineri, ce ar trebui să facem să avem succes? “. Și m-am gândit că un articol mai detaliat asupra subiectului nu ar

Când e vorba de bani…

E o vorbă românească sugestivă pentru ceea ce vreau să subliniez mai departe: “La plăcinte, înainte. La război, înapoi.”  M-am ocupat de strângere de fonduri cât timp am fost voluntar al Asociației Române anti SIDA într-o perioadă în care lumea nu numai că era mai deschisă și mai darnică, dar parcă și mai dornică să facă bine. Am avut un succes fantastic mergând ca om – sandwich prin mijloacele de transport, în Gara de Nord, în centre comerciale, purtând mesaje sugestive și fiind extrem de mândră de ceea ce făceam. Pentru că făceam bine. De când mă știu mi-a plăcut

Cum a fost la Conferința de HR marca Rentrop & Straton

Ieri a avut loc la Crowne Plaza Conferința Manager-ului de HR organizată în parteneriat cu Rentrop & Straton. Se pare că timpul alocat, de patru ore, nu a fost suficient pentru a răspunde tuturor întrebărilor și provocărilor adresate de un public extrem de numeros și de receptiv. Au fost aproximativ 300 de oameni, din diverse companii, industrii și departamente, ca să nu mai menționez un oaspete inedit, primarul unei comune din Republica Moldova, cu vorbele la el și cu un umor debordant, toți vădit interesați de tematicile abordate și foarte deschiși și curioși să cunoască detalii și cazuri concrete. Am

Citesc, deci sunt sexy

Scriu acest articol ca răspuns la provocarea a doi prieteni, Irina și Daniel, care nu prea mai au încredere că lumea, în general, mai citește. Mi-a rămas întipărit un pasaj scris de Irina: “In definitiv, cei din urmă sunt mult mai săraci spiritual, și va veni o vreme când vor trebui sa știe ca Troia e mai mult decât un film cu Brad Pitt si Liviu Rebreanu mai mult decât o stradă….ce mare păcat, unele ecranizări de romane românești sunt mult mai bune decât filmele românești de azi, cele premiate la Cannes, spre exemplu, si care tratează de teme din

Cu și despre Florin Roșoga

L-am cunoscut pe Florin Roșoga acum vreo doi ani, la un eveniment Business Days. De atunci am început să-i urmaresc activitățile și pe lângă faptul că mi-a plăcut că este din Cluj, un oraș tare drag mie și care are mulți oameni valoroși, m-a atras stilul lui original, practic, dedicat cu predilecție formării și educării oamenilor. Și pentru că mi-am dorit să-l cunosc și să-l cunoașteți mai bine, i-am luat un scurt interviu. 1. Te urmăresc de ceva vreme și trebuie să recunosc că gestionezi un blog extrem de interesant. Ce te-a determinat să creezi acest blog? Am început blogul

Cum a fost la HR Summit

HR Summit Iași (http://www.hrsummit.ro/) a dovedit că este un eveniment de excepție, fiind catalogat “cel mai mare eveniment regional de resurse umane”. La Iași am avut ocazia de a mă reîntâlni cu prietene și doamne ale HR-ului din România – Amalia Sterescu, Mihaela Feodorof, Gabriella Dancea. De asemenea am avut deosebita plăcere să văd peste 100 de specialiști în domeniu, oameni interesați de subiectele abordate și vădit implicați în a schimba lucrurile în jurul lor. Alături de Dan Berinde, Irina Arsene, Doru Dinu, Mihai Stoica, Bulent Duagi, Alexandra Urseanu și alți profesioniști în HR am dezbătut teme ca motivare, retenție, dezvoltare,

Iubesc cărțile

Îmi place să citesc. Îmi place să scriu. Sunt două dintre lucrurile care-mi plac cel mai mult. Scrisul a devenit în timp o pasiune pe care mă străduiesc să o mențin vie și să o alimentez cu energie creativă. Prima carte scrisă a fost în școala generală, o carte cu idei de copil dedicată unei colege și prietene pentru care nutream o admirație profundă și pe care a luat-o cu ea când a plecat în Statele Unite. Pasiunea pentru literatură, în mod special pentru cărțile polițiste, și mai târziu pentru alte genuri, mi-a fost insuflată de mică, de către părinții mei

Anunț de angajare

Prima oară am crezut că e o glumă. Acum nu mai cred. De fapt problema noastră a început să devină faptul că nu prea mai suntem impresionabili și nu ne mai poate surprinde nimic. Asta pentru că în România totul e posibil. Și în toate sensurile.   În peste 10 ani de recrutare am văzut și am auzit foarte multe lucruri, am citit mii de CV-uri și de anunțuri de recrutare, am cunoscut și cunosc oameni de recrutare extraordinari, originali, nonconformiști, care uimesc piața cu stilul personal puternic impregnat profesiei pe care o practică cu atâta drag….   Îmi plac

Be the Best or be the Next

Sub sloganul “Be the BEST or be the NEXT” pe 9 februarie anul acesta am avut primul workshop de carieră cu opt participanți din diverse domenii de activitate și cu diverse așteptări și preocupări. Workshop-urile sunt centrate pe participant și nu sunt bazate pe prezentări gen monolog. Sunt întâlniri interactive pentru că noi știm că totul începe de la propria persoană. Și știm că nimeni nu te poate convinge de absolut nimic decât dacă-ți dorești tu și dacă tu ești conștient că iei decizia corectă. Cine suntem noi, echipa care coordonează acest proiect? Subsemnata, Corina Neagu. Lucian Ivan – Coordonator Recrutare &

Felinele corporatiste

Le vezi în orice companie care se respectă: tinere, bine făcute, mai degrabă slabe, frumușele, cu picioare frumoase, bine îmbrăcate, nu neapărat de firmă, dar suficient de interesante cât să-ți atragă privirile, machiate ireproșabil, niciodată obosite, cu manichiură perfecta întotdeauna de te întrebi dacă știu ce e aia să spele vreodată vase, cu un zâmbet drăguț care afișează o dantură bine îngrijită, nici prostuțe, dar nici extraordinar de inteligente, unduindu-și formele delicate pe holuri sau prin birouri de nu știi niciodată cu adevărat ce fac toată ziua.   Mănâncă împreună, ies la țigară împreună, asta dacă nu sunt militante convinse

Toaleta emoțională

  De vineri până duminica am fost în acreditare de coach. Mă așteptam să fie greu, dar nu chiar atât de greu. Nu cursul în sine, ci ce presupune în mod real procesul de coaching.   După trei zile am simțit că știu atât de puține și totuși atât de multe…. Am realizat că deși piața de coaching din România e acoperită, conform statisticilor, în proporție de doar 6%, din acest procent probabil doar 10% sunt coach profesioniști în adevăratul sens am cuvântului.   În cele trei zile am trecut efectiv printr-un proces de analiză a ceea ce făceam, a

Voluntar…sau prost?

În viața asta mi-am propus multe lucruri, printre care unul care pentru mine este extrem de important – să ajut oameni. Cu ce au nevoie, când au nevoie, și chiar înainte de a avea nevoie.  Și mi-am mai propus să scriu cărți. Pentru că e păcat ca ceea ce știu eu să nu apară undeva, să se bucure și alții. Și mi-am impus, de asemenea, să nu reacționez niciodată la supărare sau la nervi, căci se mai întâmplă să mai trec și eu prin astfel de stări, fiind un om ca toți ceilalți. Cred cu tărie în voluntariat și în

Schimbare, dar cu beneficii

Din ce în ce mai des în ultimul timp aud în discuţii cuvântul “schimbare”.  E deja cunoscut faptul că singura constantă în viaţa noastră este schimbarea, şi că indiferent dacă ne-o dorim sau nu, dacă alegem să opunem sau nu rezistenţă, într-o viaţă de om schimbările, inevitabil, se produc. Unele pot fi benefice, altele pot produce dezastre; pe unele le putem anticipa, chiar dori, de altele fugim unde vedem cu ochii. Nu ştiu în ce măsură poate cineva să spună că este 100% pregătit pentru o anumită schimbare, probabil că nu, deoarece nimeni nu poate garanta nici rezultatul, nici care

Ce mult contează originalitatea…

Trăim nişte vremuri foarte grele pentru angajatori, pentru angajaţi, dar poate cele mai grele sunt pentru cei care vor să-şi găsească un loc de muncă. Am tot citit şi văzut diverse profile, care de care mai inedite, CV-uri filmate, fiecare om care îşi doreşte cu adevărat un job găseşte metode mai mult sau mai puţin convenţionale de a se auto-promova. Un asemenea profil am găsit şi eu ieri. M-a amuzat, dar m-a şi determinat să-l chem la interviu. Original, sincer, setează de la început aşteptările, are umor, e creativ şi dacă a văzut că altfel nu merge, a încercat şi

Despre plagiat şi consecinţe

Să începem cu definiţia, ca la carte: PLAGIÁ, plagiez, vb. I. Tranz. A-și însuși, a copia total sau parțial ideile, operele etc. cuiva, prezentându-le drept creații personale; a comite un furt literar, artistic sau științific. [Pr.: -gi-a] – Din fr. plagier.  De ce scriu despre plagiat? Nu are nicio legătură cu Victor Ponta:). Pentru că astăzi am descoperit, cu mare uimire, că unul dintre cei care urmărea postările mele şi ale companiei pentru care lucrez a postat pe blogul personal, integral, cu copy/paste, una din postările mele. Fără a menţiona sursa sau fără alte detalii care să conducă la persoana care a scris-o. Faptul că a făcut asta

Ea este…. Rodica

După al doilea grup de lucru 24/7 HR am rugat-o pe Rodica să ne povestească puţin despre ea. Şi iată ce a ieşit. “Sunt Rodica. Un inginer care lucrează în presa românească de peste 20 de ani. O  presă cu certe influenţe nemţeşti (tehnice, cu precădere), mai mult sau mai puţin recunoscute.  Am început de “jos”, de la corector – citeşti texte şi, dacă ai ochi şi ştiinţă de gramatică, le dai virgula românească, bine pusă, aşa cum nici englezii, nici nemţii, nici ruşii n-o pun.  Am crescut la SGR – secretar general de redacţie –, omul cel mai important

Când vrei cu adevărat, poţi!

Mihaela mănâncă HR pe pâine şi la actualul loc de muncă i-a pus pe toţi pe rotiţe. Am scris despre ea, am scris şi despre succesul ei şi îi mulţumesc mult Danei Creţu care ne-a ajutat în procesul de găsire a unui job pentru Mihaela. Nu vreau să fac reclamă Grupului 24/7 HR, pentru că noi nu vindem nimic. Vreau doar să arăt că se poate. Ne-am pus în cap să mutăm munţi. Vom reuşi. Pentru că vrem!!!  O voi lăsa pe Mihaela să ne dezvăluie câteva din secretele ei:). “Dragii mei PRIETENI, O să vă spun povestea celei pe

Unde sunt vânzătorii noştri?

În HR ne plac foarte mult fenomenele, speţele, situaţiile delicate, conflictuale, critice, pentru că ne ţin în priză, ne provoacă şi ne pun rotiţele în mişcare. Ne place să fim în mijlocul acţiunii, ca nu cumva să ne spună cineva că stăm degeaba…. mereu ne găsim de lucru, nu vă faceţi griji.:) Astfel de fenomene apar din ce în ce mai des în procesele de recrutare, când cauţi un profil anume, şi găseşti cu totul altceva. Sau nu găseşti…. Dacă mi-ar fi spus cineva acum 7 sau 8 ani că vom trece printr-o criză de vânzători, l-aş fi trimis rapid

Modestia contează

M-am declarat deja unul dintre fanii emisiunii MasterChef. Mă mai declar odată, mai ales după ce am văzut ultima emisiune şi cred că ce a spus Chef Florin Dumitrescu în finalul acesteia. Dar mai e puţin până acolo…. Nu ştiu care dintre cei trei vă place mai mult, şi nu vă întreb de ce. Mie îmi plac toţi trei, pentru că au devenit ca trei ingrediente de nelipsit în orice mâncare – unul fără altul nu se poate.  Urmăresc cum  se implică, cum îşi provoacă concurenţii, cum le explică ce să facă şi ce nu, ca orice profesor care are încredere în elevii săi

LinkedIn versus…LinkedIn?

Am stat puţin să mă gândesc dacă să scriu despre Londra, un subiect extrem de frumos şi interesant şi foarte proaspăt pentru mine, sau să scriu despre LinkedIn. Gata, m-am hotărât, să fie LinkedIn. Când m-am întors de la Londra am citit în avion un articol foarte interesant despre fondatorul LinkedIn, Reid Hoffman. Încă de atunci mi-am propus să scriu despre el,  pentru că deşi sunt foarte activă pe LinkedIn de foarte multă vreme, nu îi cunoşteam povestea.  Să fie oare o coincindenţă că a doua zi am citit un articol în Cariere în care Radu Furnică desfiinţează LinkedIn, afirmând, citez: “Dacă e vorba să vă

Povestea lui Alex

Pe Alex l-am cunoscut acum aproape doi ani, când aveam nevoie de un avocat bun. Mi-a plăcut din prima, şi nici nu avea cum să nu-mi placă – vesel, deschis, cu idei proaspete şi dornic de muncă. De atunci ne întâlnim sau îl sun de fiecare dată când am o speţă care mă doare. Şi primesc, întotdeauna prompt şi detaliat, răspuns.  Alex îşi caută un nou loc de muncă. Şi pentru că mi-am propus să îl ajut în acest anevoios proces al căutărilor, iată că am decis să scriu despre el. Dacă nu aş fi crezut cu tărie că este

Zâmbeşte…

Am tot întâlnit oameni în ultimul timp trişti, obosiţi, îngânduraţi, care nu mai ştiu nici măcar să schiţeze în zâmbet.  Înţelepciunea antichităţii ne-a transmis un mesaj: “Un zâmbet nu costă nimic, dar oferă mult. El îmbogăţeşte pe cei ce-l privesc, fără a-i face mai săraci pe cei ce-l dăruiesc. El ia numai o clipă, dar amintirea sa dăinuie uneori pentru totdeauna. Nimeni nu este atât de bogat sau puternic încât să treacă în viaţă fără el şi nimeni nu este atât de sărac ca acela care poate fi îmbogăţit prin el. Un zâmbet aduce fericire în casă, bunăvoinţă în muncă

Ora 17.00 a venit…. am rupt uşa şi-am fugit!

Rămân din ce în ce mai uimită de cerinţele tinerilor din ziua de azi comparativ cu ceea ce oferă. Nu vreau să fac o comparaţie între mine, la 19-20 de ani, şi ei, la aceeaşi vârstă, dar din ce în ce mai mult mi se întâmplă să aud şi de la alţii aceeaşi problemă: mulţi tineri vor multe, dar oferă foarte puţine. Atunci când găseşti un angajat tânăr entuziast, dornic de muncă, flexibil, care pune pe primul loc performanţa şi dorinţa de a ieşi în evidenţă prin ceea ce face, cu iniţiativă, muncitor şi serios, sigur e la ofertă şi

Interviul la angajare…. şi la plecare!

Cred că în ultimul timp am citit zeci de variaţiuni pe aceeaşi temă – interviul la angajare – ce să faci, ce să nu faci, cum să te pregăteşti, exemple de întrebări, cum să te îmbraci etc. Este adevărat, tot acest proces de recrutare, selecţie, integrare într-o companie, este extrem de important pentru succesul angajatului la locul de muncă.  La fel de important este însă şi procesul de ieşire dintr-o companie, atunci când, din diverse motive, angajatul trebuie să părăsească compania pentru care lucrează. Interviul la plecarea din companie este una dintre cele mai bune metode de a primi un

Angajaţi buni… la preţuri mici!

“Cum îţi poţi găsi angajaţi buni la preţuri mici?” – se întreabă în zilele noastre orice angajator.    În condiţiile economice actuale ar fi trebuit ca răspunsul să fie simplu de dat. Nu e nici pe departe aşa.  Ştim deja că visul oricărui angajator este să-şi găsească angajaţi cât mai buni la “preţuri” cât mai mici. Deşi dacă pornesc de la premisa aceasta şansele să aibă succes pe termen lung cu această strategie se reduc considerabil. Firmele de recrutare au probleme cu candidaţii, angajatorii cu angajaţii, deşi piaţa este plină de oameni fără locuri de muncă, oamenii nu vor să

Take it or leave it

De câte ori nu aţi auzit până acum pe cineva spunându-vă sau spunând altei persoane: “Dacă nu-ţi convine, pleacă”? Cred că de multe ori. Şi o veţi auzi în continuare. Nu ştiu în ce măsură funcţionează la alţii, la mine însă nu a funcţionat niciodată. Nu mi se pare normal ca cel care ţi-o spune să renunţe sau să arunce cu vorbele atât de uşor, pe de altă parte nu mi se pare deloc simplu ca cel care o primeşte să se şi conformeze.  De ce ajungem să spunem şi de ce ajungem să ni se spună? Luăm un caz

În căutare de talente

       Grupul 24/7 HR pe LinkedIn, în mai puţin de trei luni de la înfiinţare, a reuşit să adune peste 450 de membri activi în mai multe domenii de activitate, are postări zilnice pe diverse teme, primeşte feedback regulat, are planuri de dezvoltare şi prin intermediul lui am reuşit să cunoaştem foarte mulţi candidaţi valoroşi care cu siguranţă ar aduce valoare adăugată angajatorilor. Deşi pentru mulţi poate părea cel puţin ieşit din comun ceea ce facem, pentru noi deja a devenit parte din job-ul zilnic şi ne defineşte ca profesionişti. Într-o societate care pare să fi uitat definiţia cuvintelor “sprijin”, “ajutor”,

Doamnele de la HR

Ieri am fost la un curs de Leadership Situaţional susţinut de Bogdan Pode de la Human Invest.  Prima impresie? Nouă doamne, toate HR-iste de profesie, de la junior la Manager de RU, care mai de care mai simpatică, mai comunicativă, mai deschisă si mai prietenoasă.  Ultima remarcă? E greu şi obositor al naibii între nouă femei…… Dar şi foarte provocator, nu-i aşa, Bogdan? Mai ales că ai făcut faţă cu un mare succes. Pe Bogdan l-am cunoscut anul trecut, când, după ceva conversaţii pe mail şi pe LinkedIn am concluzionat că e neapărat nevoie să ne vedem şi în mediul real, nu

Împreună, mai puternici

În 36 de ani am avut multe momente de mândrie şi de inimă plină. Dar ultimii doi ani au avut şi au un impact major asupra mea. Lucrurile se schimbă rapid de la o zi la alta, am cunoscut foarte mulţi oameni care între timp mi-au devenit şi prieteni, oameni care şi-au pus o amprentă pozitivă în tot ceea ce înseamnă Corina Neagu. Nu voi vorbi despre toţi cei care-mi fac zilele frumoase, şi cărora le mulţumesc că există, ci doar de o parte dintre ei, oameni care au decis să fie alături de mine chiar dacă au fost unele

Să nu renunţi niciodată…

Azi am citit un articol în Cariere – De ce uneori e bine să renunţi,  unde autoarea Dorie Clark spunea, foarte frumos: – “Câştigătorii nu abandonează cursa niciodată, iar cei care abandonează nu câştigă niciodată” – asta ne-au spus când eram în Liga Mică de Baseball. Numai că în afaceri, ca şi în viaţă, uneori abandonul e cel mai bun lucru pe care-l poţi face pentru tine. – Vineri seara a fost pentru Lucian – partenerul meu în activităţile grupului 24/7 HR pe LinkedIn, şi pentru mine, momentul în care ne-am dat seama că avem un drum foarte lung şi

De ce in alta parte e mai bine? Sau "Eu muncesc pentru bani; daca vrei loialitate, ia-ti un caine!"

La intrebarea fireasca “De ce pleci?” aud de cele mai multe ori “Pentru ca mi-am gasit mai bine in alta parte.” Ce inseamna acest “mai bine”? In 99% din cazuri inseamna doar salariu mai mare. Si atat. Am constatat ca oamenii sunt tentati sa plece dupa bani, si nu se uita la stabilitatea companiei, la planurile de dezvoltare a acesteia pe termen lung, la proiectele viitoare, care ii vor implica sau nu si pe ei, la referintele din piata, la valori, la atmosfera si climatul de lucru, la beneficiile pe termen lung, la pozitia in companie si rolul acesteia, la

În căutari de job cu Mihaela

Dacă îţi imaginezi că vei vedea o „apariţie”, imaginaţia te duce prea departe. Azi am cunoscut-o pe Mihaela – simplă, modestă, prea modestă, aş spune eu, cu foarte mult bun simţ, cu o dorinţă enormă de a reuşi să-şi găsească un loc de muncă, având în spate deja mai mult de 20 de ani de activitate. Mihaela este genul de persoană extrem de organizată, muncitoare, cu foarte mare experienţă în domeniul care i-a plăcut întotdeauna – cel al resurselor umane, unde a făcut de la recrutare la administrare personal şi elaborare proceduri, totul în perfectă armonie cu bugetul companiilor unde

Despre responsabilitate sociala

Am fost rugata sa particip la un bilant al anului 2010 referitor la companiile care s-au implicat in campanii de responsabilitate sociala. Si cu cea mai mare placere am raspuns pozitiv pentru simplul motiv ca in tara aceasta minunata in care traim, daca fiecare dintre noi ar face ceva pozitiv, daca fiecare s-ar implica mai mult, totul ar merge mult mai bine. Cred cu tarie in astfel de initiative si apreciez faptul ca multe companii au astfel de proiecte. Intrebarile primite la care trebuie sa dau un raspuns sunt: 1. Care sunt primele 3 companii pe care le apreciezi cel

NUME

Ieri am avut deosebita placere sa-l cunosc personal pe Mihai Stanescu. Asa cum este el, coborat din blog, facebook, LikedIn si alte social media. Un om cald, foarte prietenos, modest, extrem de cultivat, care te fascineaza de cum deschide gura. M-a cucerit cu convingerea cu care vorbeste si cu pasiunea pe care o arata. Am aceleasi cuvinte despre Madalina Uceanu, Mihaela Feodorof, Eddie Ezeanu, Tincuta Baltag, Andreea Elefteriu, Mihaela Berciu, Dragos Bucurenci, Cosmin Alexandru si alti maestri in meseria lor, sa ma scuze cei pe care i-am omis. Pentru unii nu sunt decat niste NUME. Pentru mine insa ei fac

Imaginea soferului. In Romania

Cred din ce in ce mai tare ca la scoala de soferi ar trebui sa ne invete si bunele maniere la volan. Stiu ca poate spuneti ca daca nu ai cei sapte ani de acasa, nu te mai invata nimeni bunele maniere…. la o anumita varsta. Nu sunt de acord. Pentru ca sunt oameni care ma surprind in fiecare zi…. desi mi-am promis sa nu ma mai surprinda nimic. Cel putin nu evenimentele neplacute, care se produc la tot pasul, sau la fiecare frana, sau la fiecare acceleratie…unii oameni trebuie invatati ca exista niste reguli de buna purtare la masa,

Gasirea unui job – o adevarata arta

In demersurile de a gasi un job, dupa ce treci de interviul cu agentia de recrutare, ai foarte mare noroc si te poti considera fericit daca ajungi la interviul cu angajatorul. Asta inseamna, de cele mai multe ori, ca ai ramas in lista scurta de 3-4 candidati. Ei, si acum vine greul. Ca sa te simti cu adevarat pregatit pentru a face fata tumultului de intrebari trebuie sa te pregatesti inainte. Nu exista retete universal valabile, nu exista nici-un sfat care sa te pozitioneze pe locul intai, dar cu siguranta sunt niste reguli care trebuie respectate cu strictete, despre care

Descopera despre tine – din experientele unor oameni care isi cauta un nou loc de munca

Spuneam intr-un articol ca am fost la zeci de interviuri. Se spune ca dupa ploaie, vine soare. La mine soarele rasare mai greu, nu pentru ca mi-ar placea foarte tare ploaia, dar recoltelor mele le trebuie multa apa, si pe urma de-abia au nevoie de soare sa creasca… Ei bine, dupa esecurile, sau hai sa le spunem experientele nereusite cu interviurile de pana acum, la mine au venit sute de intrebari, mi-au venit in cap sute de ganduri, unele bune, altele mai putin bune, despre mine – despre ce vreau, ce pot, ce stiu, despre ce am facut pana acum,

Chimia in cariera

Am fost la zeci de interviuri. Nu exagerez, nu le-am numarat pana la capat, dar sunt cateva zeci. Daca le-as fi numarat, cu siguranta m-as fi ingrozit. Asa ca la 20 m-am oprit. Am zis ca e prea mult pentru mine. Dar, dupa zeci de interviuri, am primit raspuns la….numai cateva. M-as fi asteptat ca in aceasta situatie de criza, cand lumea efectiv se inghesuie sa gaseasca un loc de munca, cand sunt candidati foarte buni pentru pozitii nu tocmai bune, selectia CV-urilor sa fie mai drastica, lista scurta sa fie “mai scurta” (nu din 10 sau mai multi candidati),

The seven major complaints of employees today – Dr. Bruce Katcher – President of The Discovery Group

M-am hotarat sa public un articol care mi s-a parut extrem de interesant si actual. THE PROBLEM:   The Employee FOUR   F – earful – about losing their jobs; O – verworked – due to the large number of cutbacks that have taken place; U – nappreciated – for the hard work and stress that they are enduring; and R – esentful – about the lack of respect they are receiving. THE 7 MAJOR COMPLAINTS AND WHAT CAN EMPLOYERS DO 1) There’s no job security here. 1 out of 2 employees believe his or her job is not secure.

Cine pe cine formeaza

Imi propun sa rup tiparele unui articol pur teoretic pentru ca uneori, teoria este cea care pune in incurcatura. Fara incercare sau experienta, teoria este la fel ca o mana de nisip. Si ca sa fim putin metaforici, fara putin ciment (practica) si apa (efortul de a obtine un rezultat), acea mana de nisip… nu poate face nimic. Doar sa fie imprastiata de vant… In toata ‘cariera mea de invatacel’ am avut ocazia sa particip sau sa asist la tot felul de ore, cursuri, training-uri. Am intalnit stiluri diferite, am avut profesori pe care i-am admirat si i-am iubit pentru

Despre ce simtim cand suntem "rejected"

http://punkrockhr.com/rejection/

Sugestii pentru un interviu reusit

http://punkrockhr.com/punk-rock-hr-interview-tip-dont-try-to-be-funny/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+PunkRockHR+%28Punk+Rock+HR%29 Am fost de-a lungul carierei mele la zeci de interviuri; am condus sute de interviuri, pentru diverse pozitii. Am vazut, am cunoscut, am respins sau am acceptat o multime de oameni.  Ceea ce va pot spune cu mana pe inima, fara a constitui un motiv de discriminare, este ca prima impresie conteaza foarte mult. Am citit si sfatul lui Laurie Ruettimann de pe blogul ei si m-am gandit ca as putea sa va creionez cateva idei sau sugestii care sa va conduca la reusita unui interviu, pe langa experienta si cunostintele pe care trebuie sa le purtati mereu cu

Citatul zilei

A-propos ”Roata se intoarce”: “If  we could learn to like ourselves, even a little, maybe our cruelties and angers melt away.” John Steinback Ce pot sa comentez, decat ca are perfecta dreptate Domnul Steinback si ca poate a trecut si el prin diverse experiente care l-au determinat sa ajunga la aceasta concluzie. Adevarul este ca pana la un moment dat am crezut ca toti oamenii sunt buni. Ca toti sunt altruisti, ca vor sa ajute…pana cand am descoperit ca de fapt in fiecare dintre noi exista dualitatea bine-rau si ca nu intotdeauna binele invinge, ca in basme. Din pacate. Probabil ca daca i-am

Roata se intoarce

Astazi am constatat, pentru a nu stiu cata oara, ca lumea e foarte, foarte mica. Si ca roata se intoarce. De multe ori nu in favoarea noastra. Si ca oricat ai vrea sa uiti greselile trecutului sau nu neaparat greselile, dar esecurile, oamenii care te-au marcat negativ, experientele care te-au intristat, ele se intorc, sub o forma sau alta, sa iti reaminteasca ca trebuie mereu sa lasi o usa deschisa. Mie mi s-a intamplat deja de cateva ori sa regret nespus ca nu am incercat sa cunosc mai bine o persoana, sau ca nu am incercat sa am o relatie macar

Se poate si altfel

Dedic aceasta poveste tuturor colegilor mei de la curs, care intre timp mi-au devenit si prieteni. Am decis cand m-am apucat sa scriu pe blog sa nu dau nume in povestile mele, dar sunt perfect convinsa ca persoanele respective se vor regasi in ele imediat. Nu stiu cate lucruri am invatat din curs efectiv (tutorii sunt fantastici, sa nu cumva sa credeti altceva!), dar pe langa curs am invatat o gramada de lucruri. De fapt am ajuns la concluzia ca aceste cursuri deschise, unde participa oameni din diverse companii si de pe diverse pozitii, sunt cele mai benefice pentru tine

Educatie

Nu stiu cat o educ eu pe fata mea de 4 ani, dar cu siguranta ea ma educa pe mine. Pe langa faptul ca venirea ei pe lume a fost pentru mine dovada clara ca pot fi mamica, pentru ca pana atunci ma intrebam de 100 de ori pe zi daca voi face fata, cum o sa fie, oare o sa fiu si eu vreodata mama, ce simti cand nasti etc., aceasta a insemnat si un pas extrem de important in definirea mea ca om. Si daca pana la acel moment consideram ca stiu foarte bine abecedarul, dupa 4 ani am

3 best ideas of 2009

Dragilor, Cititi, analizati, urmati…idei simple, clare, de mult bun simt. http://lifetoolkit.net/2009/12/31/3-best-ideas-of-2009

De ce citim carti despre cum sa ne crestem copiii

De multe ori m-am intrebat de ce citim carti despre cum sa ne crestem copiii. Am gasit nenumarate raspunsuri, dar si multe alte intrebari. Probabil credem ca gasim in acestea vreo reteta miraculoasa prin care sa facem in asa fel incat copilul nostru sa fie cel mai cuminte, cel mai destept, cel mai manierat, curajos, respectuos… cel mai cel. Ei bine, nu e asa. Imi pare tare rau sa ii dezamgesc pe cei care chiar cred asta si isi cumpara cartile despre copii care apar la toate editurile. Nimeni nu zice sa nu citim, cat de mult putem, dar sa